Apoi, ca dintr-o basm, aud "Te iubesc!". Nu puteam sa cred ce-mi auzeau urechile .. Nu ma asteptasem niciodata la macar un "buna" de la el. In acele momente, mii de scenarii mi-au strabatut mintea : era o gluma, visam ori .. ce data era?! .. nu mai stiam unde sunt, cum ma cheama, cine sunt .. si daca chiar ar fi simtit asta, putea sa-mi zica mult timp inainte .. i-am dat sanse!
"Te joci cu mine!"
Nu mai situ daca am zis cu adevarat asta, dar mintea mea numai la asta se gandea. Voi cadea din nou in capcana, crezandu-l?! As fi aut noroc sa visez tot acesc scenariu, dupa cum ma stiam pe mine. Dar se intampla .. se intampla cu adevarat!
Atunci mi-am dat seama. De cat timp taceam?! O sa ma creada o ciudata, macar sa ingan un "aa". Am lasat capul in jos, ocolindu-i ochii patrunzatori atintiti asupra mea. Dar cea se intampla cu mine? .. vroiam sa zic ceva, sa-i raspund, dar limba-mi inclestase in gura. Practic, amutisem. Amutisem in fata puterii primei mele iubiri.
M-am uitat la el, speriata de fiorul ce-mi strabatea corpul, cand l-am vazut ca se apropia, se apropia din ce in ce mai tare. Si apoi a urmat sarutul, exact ca in filme, exact cum imi dorisem mereu sa se intample. Era prea teatral, totul era fals. Aveam tot ce imi dorisem veodata, chiar acolo, sarutandu-ma, si cu toate astea ce lipsea?
Increderea ..